Monitorizarea electronică a angajaților. În ce condiții este legală?
Conținut Premium
👋🏼 Salutări! Aici Ruxandra SAVA, avocat în domeniile GDPR & AI Law.
Bine ne-am găsit la această ediție premium a newsletterului meu! Mi-am propus ca o dată pe săptămână să public un articol premium în domeniile GDPR și Actul IA. Vrei să fii la curent cu articolele mele? Dacă da, atunci abonează-te aici!
Articolul de astăzi este un articol amplu despre monitorizarea angajaților la locul de muncă, tema pe care o consider deosebit de importantă atât pentru riscurile pentru angajați, cât și din prisma multiplelor amenzi date de ANSPDCP firmelor care au monitorizat într-un mod nelegal angajații.
📷 Monitorizarea electronică a angajaților. În ce condiții este legală?
În ultimii ani, monitorizarea electronică a angajaților la locul de muncă a crescut exponențial. Din dorința de a spori productivitatea, companiile au recurs la practici tot mai intruzive de monitorizare. Angajații sunt urmăriți prin CCTV, sunt localizați în spațiu atunci când folosesc vehicule de serviciu și, de multe ori, chiar și activitatea pe calculator le este monitorizată: cât de des folosesc tastatura, numărul de click-uri, timpul petrecut în fiecare program, site-urile accesate, e-mailurile de serviciu și conversațiile private. Un studiu realizat de Comisia Europeană[2] relevă că, de cele mai multe ori, angajații nici nu au cunoștință de faptul că sunt monitorizați la locul de muncă. Unii angajați află de existența monitorizării atunci când sunt sancționați disciplinar pentru că înregistrările din monitorizări relevă anumite aspecte, iar alți angajați nu află niciodată de existența monitorizării.
Noile tehnologii duc monitorizarea la cu totul alt nivel prin tehnologii de recunoaștere facială, prin instrumente de analiză a emoțiilor bazate pe inteligență artificială (IA) sau chiar prin sisteme de monitorizare vocală care evaluează tonul și intensitatea vocii în timpul conversațiilor telefonice. De multe ori, monitorizarea nu se oprește la locul de muncă, ci se extinde și în spațiul personal al angajatului care lucrează de acasă sau utilizează vehicule de serviciu. În aceste situații, limita dintre viața personală și cea profesională se estompează[3], devenind tot mai greu pentru angajat să înțeleagă unde se termină monitorizarea și unde începe viața personală.
Studiul Comisiei Europeane avertizează că monitorizarea excesivă poate conduce către stres, frustrare și anxietate, poate reduce motivația, ducând la scăderea performanței, apariția comportamentelor contraproductive și deteriorarea climatului organizațional[4]. Intens monitorizat la serviciu și, uneori, chiar și acasă, angajatul riscă să devină un simplu „obiect de analiză”, lipsit de dreptul la intimitate și de sentimentul de siguranță necesar oricărui cadru profesional sănătos.
Legislația europeană și națională, respectiv Regulamentul (UE) nr. 679/2016 (GDPR) și Legea nr. 190/2018 prevăd condiții stricte privind monitorizarea angajaților la locul de muncă. Aceste condiții care trebuie respectate de către toți angajatorii care își monitorizează angajații. Legislația se aplică tuturor formelor de monitorizare electronică angajaților. Sistemele IA de monitorizare au de respectat și mai multe condiții legale conform Regulamentului (UE) nr. 1689/2024 (Actul IA).
Acest articol va prezenta care sunt obligațiile companiilor cu privire la respectarea legislației în ceea ce privește monitorizarea electronică a angajaților la locul de muncă. Articolul se referă la toate formele de monitorizare (CCTV, GPS, monitorizarea dispozitivelor, etc) și tuturor programelor de monitorizare, indiferent că sunt ale companiei sau sunt furnizate de terți.
Articolul își propune să răspundă și dacă, în anumite circumstanțe excepționale precum cazuri de furt sau alte infracțiuni, angajații pot fi monitorizați pe ascuns.
În concret, în secțiunile ce urmează, articolul va prezenta:
1️⃣ Tipurile de monitorizare
2️⃣ Riscurile aferente
3️⃣ Legislația aplicabilă (GDPR, Legea nr. 190/2018 și Actul IA)
4️⃣ Obligațiile angajatorilor și cum se respectă în practică aceste obligații
5️⃣ Drepturile angajaților și ce trebuie să facă angajatorii
6️⃣ Jurisprudență CEDO privind monitorizarea angajaților
7️⃣ Dacă pot exista anumite situații excepționale când angajații pot fi monitorizați pe ascuns
8️⃣ Monitorizarea electronică a angajaților prin sisteme AI (practici interzise, practici cu risc)
9️⃣ Concluzii și recomandări practice
1️⃣Tipuri de monitorizare
În trecut, monitorizarea prin camere video era principala formă de monitorizare a angajaților. Tehnologia a avansat considerabil, iar tipurile de monitorizare sunt tot mai diverse și presupun monitorizarea e-mailului, a traficului de internet și a mesajelor instantanee, monitorizarea vehiculelor prin GPS, monitorizarea calculatoarea și a dispozitivelor,